More
























Stiri, noutati si evenimente din/despre Antarctica



  • A fost descoperită ''o anomalie gravitaţională'' misterioasă sub stratul de gheaţă al Antarcticii Un obiect masiv care ar putea schimba complet modul în care înţelegem istoria s-ar putea afla sub stratul de gheaţă din Antarctica, susţin specialiştii. "Anomalia gravitaţională Wilkes" a fost descoperită iniţial în 2006 când sateliţii NASA au descoperit schimbările gravitaţionale ce indicau prezenţa a unui obiect imens pe mijlocul unui crater de 482 de kilometri. Conform TopBuzz, unii cercetători consideră că anomalia ar putea fi reprezentată de rămăşiţele unui asteroid gigantic, posibil cel care a dus la dispariţia dinozaurilor. Zona se întinde pe 243 de kilometri şi are o adâncime minimă de 822,96 de metri. Dacă am lua în calcul teoria asteroidului acesta ar fi fost cel care a provocat dispariţia a 96% din vietăţile din mediul subacvatic şi a 70% din cele de la sol. Desigur şi adepţii teoriilor conspiraţiei au propus o ipoteză ce sugerează că misteriosul obiect este de fapt un OZN sau o bază secretă a naziştilor utilizată pentru activităţile clandestinilor din cel de-Al Doilea Război Mondial.
  • Doar doi pui de pinguin dintr-o colonie de 36.000 au supraviețuit sezonului de împerechere Sezon de împerechere catastrofal într-o colonie de pinguini Adélie din Antarctica. Zeci de mii de pui din această rasă au murit de foame după ce părinții lor au fost nevoiți să călătorească mai mult în căutarea hranei. Puii de pinguin au murit singuri de inaniție după ce părinții lor nu au găsit hrană în teritoriul Adelie din estul Antarcticii. Experții spun că doar doi pui au supraviețuit dintr-o colonie de circa 36.000 de pinguini, după un sezon de împerechere dezastruos la începutul anului. Pinguinii au fost nevoiți să călătorească mai departe pentru hrană, în ciuda nivelului scăzut de zăpadă și gheață la începutul sezonului, lăsându-i pe pui să moară de foame, anunță World Wide Fund. Potrivit sursei citate, deși pinguinii Adelie s-au acomodat în estul Antarcticii, populația începe să scadă din cauza schimbărilor climatice. Aceeași colonie a trecut printr-un sezon dezastruos de împerechere și în urmă cu patru ani, când niciun pui al celor peste 20.000 de perechi nu a supraviețuit. Atunci, o combinație de mare înghețată, vreme mai caldă și ploi, urmată de o scădere bruscă de temperatură a dus la moartea puilor de pinguin. Oamenii de știință au mai spus că o nouă zonă protejată ar putea ajuta pinguinii să se reproducă. „Zona este afectată de schimbările climatice după ruperea ghețarului Mertz în 2010. O nouă zonă protejată nu va remedia aceste schimbări climatice, dar ar putea evita viitoarele efecte ale turismului și pescuitului”, a spus Yan Ropert-Coudert, șefului programului de pinguini Adelie.
  • Peşterile din Antarctica ar putea găzdui ''o nouă lume'' cu specii necunoscute Sistemul de peşteri din subteranul stratului de gheaţă din Antarctica ar putea găzdui ''o nouă lume'' compusă din plante şi animale. În urma analizelor ADN prelevate dintr-un sistem de peşteri subterane din insula Ross, cercetătorii au descoperit prezenţa unor specii neidentificate. Peşterile formate în jurul Muntelui Erebus au temperaturi surprinzător de crescute ce au dus la formarea gurilor de ventilaţie, astfel aburul vulcanic este transmis prin toată reţeaua de peşteri. ''Temperatura este relativ crescută în interiorul peşterii, în unele zone ajunge la 25 de grade Celsius,'' a declarat Ceidweb Fraser, principalul cercetător din cadrul proiectului. Newsweek relatează că echipa a prelevat probe de sol din cadrul celor trei vulcani aflaţi în regiunea districtului Victoria din Antarctica, cât şi din peşterile subglaciare aflate în Muntele Erebus. Descoperirea acestora sugerează prezenţa diferitelor tipuri de muşchi, alge, artropode şi nematode. Acest fapt susţine ideea conform căreia peşterile aflate sub stratul de gheaţă pot susţine biodiversitatea. În cadrul sitului de la Muntele Erebus cercetătorii au descoperit chiar şi urme de ADN a cărui sursă nu a fost identificată. ''Rezultatele studiului ar putea sugera prezenţa unei specii necunoscute de animal sau plantă ce ar putea trăi sub gheaţa Antarcticii,'' a declarat Fraser.
  • Master Planul Statiei McMurdo Master Planul Statiei de cercetare americane McMurdo va transforma statia intr-un campus compact de 300.000 mp, alcatuit din 6 cladiri. In asa fel se va imbunatatii transportul, logistica, emisia de energie. Proiectul va cuprinde si facilitati de welness pentru muncitori, laboratoare, birouri, cafenea, oficiul postal, sala de fitness, frizerie, magazin. Spatiile publice vor fi concepute in asa fel incat oamenii ce muncesc acolo sa-si poate desfasura munca in conditii normale si naturale: aer curat, lumina naturala, panorama, conditii de cazare mai bune. Creand conditii naturale de lumina, se va reduce si consumul de energie electrica. Se va pune accent pe energia eoliana si cea solara. Componentele vor fi facute in America si livrate spre Antarctica. Proiectul va incepe in 2019 si se preconizeaza ca se va termina in 2024.
  • Zeci de vulcani au fost descoperiti sub gheata din Antarctica Oamenii de stiinta au descoperit 91 de vulcani sub gheata din Antarctica. Acestia se alatura celor 47 deja cunoscuti de cercetatori. Practic, aceasta este cea mai mare regiune vulcanica de pe Pamant si se afla la doi kilometri sub suprafata foii de gheata care acopera vestul Antarticii, arata The Guardian. Oamenii de stiinta spun ca aceasta regiune ar putea sa intreaca creasta vulcanica din Africa de Est, care e considerata regiunea cu cei mai multi vulcani. Vulcanii descoperiti acum de cercetatorii de la Universitatea din Edinburgh sunt foarte inalti, cel mai mare fiind comparabil cu muntele Eiger, care are aproape 4.000 de metri. Pe cat de interesanta este descoperirea pe atat de multa ingrijorare aduce in randul oamenilor de stiinta. Acestia sustin ca daca unul dintre vulcani ar erupe, ar destabiliza gheata, care ar putea ajunge in mare, ceea ce ar putea produce cresterea nivelului marii. "Intrebarea este: cat de activi sunt vulcanii? Acesta este un lucru pe care trebuie sa il aflam cat mai repede posibil", a spus Robert Bingham, unul dintre autorii descoperirii. Cei 91 de vulcani au inaltime cuprinsa intre 100 de metri si 3.850 de metri. Toti afla sub gheata, care poate atinge pe alocuri si patru kilometri inaltime. Oamenii de stiinta vor continua ceretarile in zona, fiind convinsi ca mai sunt si alti vulcani nedescoperiti. Datorita Antarcticii "Cercul de Foc" este acum complet.
  • Mai multe locuri din Antarctica vor purta numele unor câini care au participat la expediții 26 de locuri din Antarctica vor purta nume ca Lassesen, Pavlova sau Alexandra, în onoarea câinilor Husky care au participat la primele expediții australiene în regiune, au informat surse oficiale citate de EFE. The Australian Antarctic Division Place Names Committee a anunțat că în total 26 de insule, stânci și lanțuri muntoase vor primi nume ale câinilor care au participat la această istorică și emblematică expediție. Câinii au fost folosiți pentru transport în expediții, la tragerea săniilor cu provizii, dar și drept companie pentru oameni. Deși unii dintre ei s-au întors cu bine în Australia, din păcate mulți câini au murit în condiții dificile. Potrivit comunicatului, numele celor mai importante exemplare vor fi imortalizate pentru contribuția lor la explorarea Antarcticii. O insulă se va numi Pavlova, o cățelușă Husky care a fost numită astfel în onoarea balerinei ruse ruse Anna Pavlova, prietenă cu britanicul Belgrave Ninnis, care a îngrijit câinii în timpul expedițiilor pe continentul alb. Ninnis (1887-1912) a murit împreună cu șase câini când sania trasă de ei a căzut într-o fisură din gheață, într-una din expedițiile conduse de Mawson pentru a cerceta o zonă de coastă, aflată la 500 kilometri distanță de baza din Cape Denison. Împreună cu Ninnis a pierit Alexandra, o femelă care a primit numele reginei mame Alexandra (1844-1925) și cu care a fost numită acum o altă insulă antarctică. Alte nouă locuri vor purta numele exemplarelor de Husky care fac trimitere la membri ai regalității britanice, exploratori, campioni, comedianți și personaje ale mitologiei grecești.
  • Un iceberg de 25 de ori mai mare decât Bucureştiul s-a desprins din Antarctica. Unul dintre cele mai mari blocuri de gheaţă văzute vreodată, un gheţar cu dimensiunea de aproximativ 6.000 km pătraţi, de aproximativ 25 de ori mai mare decât a capitalei României, s-a desprins miercuri 12.07.2017 din calota de gheaţă a Antarcticii. Uriaşul gheţar este mai mare de 60 de ori decât Parisul, de patru ori mai mare decât Londra şi ar acoperi aproximativ un sfert din suprafaţa Ţării Galilor. Greutatea estimata a gheţarului este de peste o mie de miliarde de tone. Desprinderea gheţarului de pe platforma botezată Larsen C a fost confirmată miercuri de către cercetătorii de la Universitatea Swansea, din Ţara Galilor. Oamenii de știință, care au urmărit o perioadă de peste un deceniu evoluția imensei crevase care a condus la desprinderea blocului de gheață, au anticipat acest eveniment. Fenomenul s-a accelerat începând din 2014. Pe baza informaţiilor furnizate de satelitul CryoSat, ESA a anunţat că "aisbergul final va avea o grosime de circa 190 de metri şi va conţine circa 1.155 de kilometri cubi de gheaţă", dar şi că dimensiunea sub nivelul mării ''ar putea atinge 201 metri". Blocuri de gheaţă se detaşează în permanenţă de Antarctica, dar acesta este deosebit de mare şi trebuie supravegheat pentru că ar putea fi periculos pentru circulaţia maritimă, a subliniat ESA. Aisbergul desprins nu va avea impact asupra nivelului oceanelor, întrucât pluteşte deja pe apă. Blocul face însă parte dintr-o barieră gigantică de gheaţă, numită "Larsen C", care reţine gheţari capabili să facă să crească nivelul oceanelor cu 10 cm dacă vor ajunge în Oceanul Antarctic, potrivit cercetătorilor. În cele din urmă Larsen C ar putea avea aceeaşi soartă ca Larsen B, o altă barieră de gheaţă care s-a dezintegrat în mod spectaculos în 2002, după un proces similar. O a treia platformă glaciară, Larsen A, a dispărut în 1995. Formarea aisbergurilor este un proces natural, pe care încălzirea aerului şi a oceanelor îl accelerează, au subliniat oamenii de ştiinţă.
  • Oamenii de stiinta de la Statia de cercetare Halley VI au fost evacuati O echipă de exploratori britanici aflată la Polul Sud a fost nevoită să părăsească baza de lucru de pe banchiza Bunt după ce în stratul de gheaţă a apărut o fisură.
    Cei 16 oameni de ştiinţă care analizează schimbările climatice în Antarctica au fost transferaţi mai în interiorul continentului îngheţat si vor rămâne acolo cel puţin până în martie, inainte de a incepe iarna Antarctica. Ei se vor intoarce in Antarctica cel mai probabil in luna noiembrie. Cu ajutorul unei drone au reuşit să filmeze fisura care se întinde pe 44 kilometri şi care a căscat o prăpastie în blocul de gheaţă. Fisura se afla la 14 km de baza dar oamenii de stiita au constatat ca ar un potential risc de a lasa oamenii acolo. Statia Halley este alcătuită dintr-un şir de module cu picioare, putand a se deplasa pe suprafaţa îngheţată. Specialiştii încearcă acum să afle dacă din banchiză se va rupe un aisberg sau stratul se va reface.
  • Oficiu postal si magazin de suveniruri in Port Lockroy Antarctica Port Lockroy este un port natural pe tarmul nord-vestic al Insulei Wiencke in Arhipelagul Palmer al Penibsulei Antarcticii.
    A fost decoperit in 1904 si numit dupa Edouard Lockroy un politician francez.
    Portul a fost folsit intre anii 1911 – 1931 drept loc de vanatoare de balene.
    In timpul celui de-al doilea razboi mondial armata britanica “Operation Tabarin” stabileste statia de cercetare Port Lockroy ( Statia A ) pe micuta Insula Goudier. Aceasta baza va functiona pana in anul 1962 ca o statie de cercetare britanica.
    In 1996 Port Lockroy a fost renovata, devenind un muzeu si un oficiu postal pe timpul verii.
    Este cea mai populara destinatie turistica pentru vasele de croaziera din Antarctica. Jumatate din insula este deschisa turistilor iar cealalta jumatate este protejata pentru pinguini. Pinguinii sunt cei mai fideli localnici al portului, numarul acestora fiind ridicat.
    Din magazinul de suveniruri puteti cumpara: harti, brosuri, carti, cani si tricouri inscriptionate. Moneda care se foloseste este dolarul si euro.
    Din oficiul postal al portului Lockroy se trimit circa 70.000 de carti postale in peste 100 de tari. Corespondenta ajunge insa la destinatie intr-o perioada cuprinsa intre 2 si 5 saptamani din cauza conditiilor vitrege de transport.
  • Incredibilul observator construit la 2.500 metri adâncime sub Antarctica Îngropat la o adâncime de aproximativ 2.500 de metri în calota glaciarã a Antrarcticii se aflã cel mai bizar observator din lume, a cãrui asamblare a fost finalizatã recent. Observatorul IceCube Neutrino este un telescop gigantic pozişionat la Polul Sud si proiectat astfel încât sã detecteze particule elementare subatomice denumite neutrini care circul prin Pãmânt cu viteza luminii. Construirea telescocupului s-a definitivat la finele anului trecut, desi el a colectat deja date mai mulşi ani la rând. Se stiu foarte puşine despre neutrini, dar se crede cã acestia transportã informaşii esenşiale despre naºterea galaxiei noastre precum si despre enigmaticele gãuri negre. Fizicienii cred cã aceste particule misterioase cu energie uriasã se nasc în urma evenimentelor cosmice violente, cum ar fi coloziunea dintre galaxii sau gãuri negre. Capabili sã cãlãtoreascã miliarde de ani-luminã prin spaşiu fãrã sã fie absorbişi sau respinsi de câmpuri magnetice ori de atomi, neutrinii ar putea oferi rãspunsuri la unele dintre cele mai fundamentale întrebãri despre univers. Dar mai întâi particulele trebuie gãsite si observate, iar soluşia pare a fi telescopul IceCube. Întregul proiect a costat 279 de milioane de dolari. În forma sa finalã construcşia a condus la forarea a cel puşin 86 de gãuri pentru cei 5.160 de senzori optici care intrã în componenşa detectorului principal. Coliziunea dintre un neutrin si un atom produce particule cunoscute ca "muoni" într-o sclipire de luminã albastrã denumitã "radiaşie Cherenkov". În ultratransparenşa gheşii antarctice, senzorii optici ai telescopului pot detecta aceastã luminã albastrã. Poate în mod neasteptat, senzorii observatorului IceCube sunt orientaşi în jos, prin miezul pãmântului spre cerul de deasupra Arcticii, pentru a detecta neutrinii atunci când aceºtia pãtrund prin planetã. Cum neutrinii sunt singurele particule cunoscute care pot trece prin materie neobstrucşionate, telescopul foloseste Pãmântul ca pe un filtru pentru a selecta doar muonii ce rezultã din coliziuni. Un telescop pentru neutrini trebuie sã fie suficient de transparent încât lumina "muonicã" sã poatã trece printr-o largã varietate de senzori, si destul de opac pentru a evita interferenşa cu lumina naturalã. De asemenea, el trebuie sã fie destul de adânc încât sã evite si razele cosmice din emisfera sudicã. Stratul de gheaşã din Antarctica îndeplineste toate aceste criterii.
  • Prima bazã polarã care nu genereazã CO2 Prima bazã stiintificã ce nu genereazã dioxid de carbon a fost inauguratã în Antarctica, si vine în sprijinul teoriilor oamenilor de stiinşã potrivit cãrora energia alternativã este viabilã chiar si în cele mai reci zone ale Terrei. Panourile solare amplasate în Peninsula Antarcticã pot sã capteze, într-un an, la fel de multã energie ca cele amplasate în unele zone din Europa. Construitã în peste doi ani, statia polarã are o carcasã de otel si foloseste microorganisme pentru a descompune deseurile si pentru a recicla apa menajerã de pânã la cinci ori, înainte de a o deversa într-o crevasã. Turbinele eoliene amplasate pe vârful muntelui Utsteinen si panourile solare de mãrimea unor clãdiri cu trei etaje asigurã necesarul de energie si apã caldã al bazei stiinşifice. Chiar si designul ferestrelor contribuie la economia de energie.
  • Domul de la Polul Sud a fost dezmembrat Domul Amundsen-Scott de la Polul Sud a fost dezmembrat in acest an pe timpul verii australe. Noua statie de la Polul Sud a fost terminat in ianuarie 2008. De atunci vechiul Dom a fost folosit foarte putin. Dezmenbrarea a inceput tot la inceputul anului 2008. De-a lungul anilor datorita vanturilor puternice si a zapezii spulberate, domul a fost acoperit treptat de o cantitate mare de zapada. In fiecare vara buldozerele au lucrat din greu sa escaveze domul din zapada.
  • Lacul Vostok Premiera Mondiala - Cercetatorii rusi au reusit sa ajunga la suprafata misteriosului lac Vostok din Antarctica, ascuns sub un strat de gheata de aproape patru kilometri, dupa foraje care au durat peste 30 de ani !
  • DOI ROMANI AU AJUNS PE SCHIURI LA POLUL SUD Ieri, 13 decembrie 2011, la ora 20:30 (ora Romaniei), unul dintre cei mai experimentati alpinisti romani, Coco Galescu, si un miliardar de Top 300, Romeo Dunca, au ajuns pe schiuri la Polul Sud. Ei au mers doua saptamani pe schiuri, peste 300 de kilometri, pana in cel mai sudic punct al Pamantului, alaturi de o expeditie internationala din care au mai facut parte 16 norvegieni, cat si temerari din Africa de Sud, Anglia si Elvetia. Exploratorii au urmat ruta pe care a fost cucerit Polul Sud, in urma cu fix 100 de ani de norvegianul Roald Amundsen, infruntand temperaturi de pana la -35 sau chiar -45 de grade Celsius. Intoarcerea acasa nu se mai face pe schiuri, Galescu si Dunca vor zbura cu un avion mic de la Polul Sud la Punta Arenas, apoi de aici la Santiago de Chile, Madrid si in final Timisoara.
  • Un iceberg de 30 de milioane de tone s-a desprins dintr-un gheşar în urma cutremurului din Noua Zeelandã Blocul de gheaşã a cãzut într-un lac a provocat valuri de pânã la trei metri, timp de aproximativ 30 de minute. Greutatea isberg-ului este estimatã între 30 si 40 de milioane de tone, s-a desprins marşi din gheşarul Tasman, cel mai lung din şarã, cãzând apoi în apele unui lac, într-un zgomot asurzitor, a declarat Denis Callesen, director al unui centru de turism, Aoraki Mount Coook Alpine Village. "Cutremurul, aºa cum a fost resimşit aici, a dat impresia unei miºcãri de oscilaşie timp de aproximativ un minut. Miscarea s-a oprit, apoi a reînceput, din nou timp de un minut", a spus el. Câteva secunde mai târziu, mai mulşi angajaşi care se aflau în apropiere de lac au auzit un zgomot puternic, "ca niste tiruri de arme" puternice, a continuat el, fiind sigur cã blocul s-a desprins din cauza cutremurului. Persoanele din împrejurimi se aºteptau însã de mai mult timp ca, mai devreme sau mai târziu, din gheşar sã se desprindã un bloc de proporşii, potrivit lui Denis Callesen. Incidentul a fost confirmat de Ministerul Protecşiei Mediului, care nu a confirmat dacã acesta este legat direct de cutremur, al cãrui epicentru s-a aflat la 150 de kilometri distanşã. "Ne putem gândi sau nu la faptul cã seismul a grãbit cãderea blocului, dar ideea este cã vârful gheşarului era gata sã se desprindã", a declarat Richard McNamara, responsabil în cadrul ministerului pentru aceastã regiune muntoasã. Blocul, având o lungime de un kilometru, s-a dezintegrat în mai multe aisberguri, dintre care unele având o lungime de 200 de metri si o înãltime de 50 de metri deasupra suprafeşei apei.